Melancholia - Un film de Lars von Trier

Acesta este un film frumos despre sfarsitul lumii. Sau nu. In primul rand este un film care ori iti place ori nu-ti place. Se pare ca acesta este stilul regizorului - hit or miss - criticii ori l-au ridicat in slavi ori au dat cu el de pamant. La fel si publicul.
Chiar nu are cum sa placa la toata lumea, mai ales daca te astepti la un film SF despre sfarsitul lumii, cu actiune si efecte speciale. Chiar nu. Decat sa ai o impresie proasta mai bine nu te uita. Serios, nu merita. O sa-ti se para cel mai lent film si plictisitor. Si nu ai sa intelegi de ce? De ce a luat Palm D'or la Cannes.
Si Kirsten Dunst premiu pentru cea mai buna actrita, da ea este in rol principal si o prinde foarte bine rolul.  Imi aduce aminte putin de The Virgin Suicide.
Din punctul meu de vedere filmul este o mare metafora, plin de alte multe metafore, referiri si simboluri. De asemenea consider ca trebuie revazut, este genul de film care il intelegi mai bine dupa a 2-a vizionare.
Oricum, cine a fost "acolo" o sa-l inteleaga din prima. Si anume, ma refer la faptul ca Justine - personajul interpretat de Kirsten Dunst sufera de depresie iar in ziua/noaptea nuntii ei incearca sa se bucure si sa treaca peste dar nu-i reuseste, isi indeparteaza sotul, nu da semne ca ar aprecia scumpa si fastuasa nunta organizata de sora ei si se cearta cu seful ei si renunta la slujba ei. Ai putea spune ca-si pregateste terenul.
Prima parte a filmului, receptia pentru nunta, arata viata de familie, mai mult cu rele, cu chichitele fiecaruia, si incepe declinul Justinei. A fost criticat pentru lentoarea cu care se desfasoara evenimentele, eu nu o vad asa, eu vad un stil regizoral prin care incearca sa capteze fiecare gest si miscare. Repet, nu este un film de actiune, plin de dialog, este un film rupt din realitatea in care uneori limbajul trupului este mai prezent decat cuvintele.
Simti tristetea ei prin intermediul scenelor, este de un realism dureros.
In a doua parte a filmului o prezinta mai bine pe sora Justinei, Claire, care are grija de ea pe timpul depresiei dar este terorizata de posibilitatea ca aceasta planeta interstelara sa se loveasca de Pamant. Sotul ei incearca sa o linisteasca ca acest lucru nu se va intampla, dupa cum spun oamenii de stiinta.
Melancholia, aceasta planeta ce da o lumina albastra ("blue" in engleza are si semnificatie de tristete) amenintatoare deja a afectat-o pe Justine iar Claire se teme de impact. Deprimata Justine ramane cea mai calma, cea care accepta adevarul si roata se intoarce, Claire depinzand de ea pentru suport emtional deoarece se pierde si traieste intr-o nervozitate din ce in ce mai mare.
 Planeta-metafora loveste...Scena de final este incarcata emotional...

Filmul este insotit de muzica lui Wagner din opera Tristan si Isolda, iar anumite imagini plonjeaza in romantismul german. Este cu totul o opera de arta. O drama musicala, nu vezi numai un film, vezi o opera de arta din muzica, imagini si un joc superb al actorilor.

“The earth is evil, we don’t need to grieve for it. Nobody will miss it.”Justine

Kiran Desai - Mostenitoarea taramului pierdut

...sau mai precis, titlul original in engleza, The Inheritance of a Loss pentru ca traducerea in romana nu ma satisface prea mult. Pentru ca nu este vorba despre un taram de basme si o mostenitoare importanta, pentru ca India aici nu este acel taram exotic al condimentelor si matasurilor, ci pentru ca este o Indie zguduita, aflata intr-o tranzitie postcoloniala dureroasa. 

Romanul acestei scriitoare de origine indiana, este de o duritate frumoasa si infatiseaza o viata asa cum a fost dupa eliberarea de sub conducerea Angliei a Indiei, oameni cu idealuri, cu vise si aspiratii, iubiri neimpartasite, adevaruri mizere.
Cartea aceasta salbatica si lucida ti-o recomand daca ai nevoie de emotie vie, adevaruri fara perdea si nu cauti eroi frumosi ci oameni simpli care pot fi  eroi doar in ochii parintilor. Si mai ales, daca lupti pentru o viata mai buna, vei simti aceste pagini in inima ta.
Viata nu este o poveste frumoasa cu happy end pentru toata lumea. Dar farmecul ei poate fi distins in fiecare lucrusor si asta face ca nu destinatia sa fie scopul si calatoria in sine.

"Dilema etica postcoloniala poate afecta fiecare aspect al existentei - acesta este, de fapt, si subiectul cartii mele. pentru rezolvarea ei nu se poate propune nicio regula, nicio retet: lucrurile nu sunt niciodata clare, ci complicate, dificile si triste. Sa cumpar tricopul care-mi place? Unde a fost facut? Probabil intr-o regiune saraca a Chinei si un industrias nemilos se imbogateste de pe urma lui. Cine a cules fructul pe care vreau sa-l mananc?Totul poate fi privit prin aceasta perspectiva. Dar cartea mea are, intr-adevar, o dimensiune etica si spune ceea ce multe drapele trec sub tacere."

Kiran Desai 

Tu te gandesti vreodata, de unde vine produsul ce tocmai l-ai achizitionat? Si care este povestea din spatele lui?

Soia

Boabe de soia

Soia, in China o planta sacra, a fost adusa in Europa unde intre secolul al XVII-lea si al XVIII-lea la inceput fiind doar in gradinile botanice iar dupa cateva sute de ani, cultivata pentru alimentatie. In Orient ea este la fel de uzuala precum paine si carnea in Europa. A devenit o planta foarte importanta si intens cultivata in secolul nostru deoarece este ieftina dar in acelasi timp are un procent mare de proteine.
La noi in tara a devenit cunoscuta dupa 1980, cand din resturi de carne, din soia furajera prost prelucrata plus aditivi chimici s-a alcatuit celebrul "salam de soia". Astfel, dupa 1990 a capatat o conotatie negativa si a fost respinsa de societate. Mai recent a inceput sa castige teren si sa se impuna pe piata romaneasca "moda soia" cu preponderenta la cei ce tin post.
    Exista mai multe soiuri, cel mai cunoscut fiind cel galben. Din acesta rezulta prin preparare uleiul de soia, pateul, pulpa de soia (okara), branz (tofu), laptele si faina.
Au un novel ridicat de grasimi (aproximativ 18-20%) dar este lipsit de colesterol rau.
De mentionat ca nu este de folosit in stare cruda, contine substanta otravitoare antitripsina ce prin fierbere sau alte tratamente termice este distrusa.
Avantele utilizarii produselor din soia:
1. Laptele de soia poate inlocui in orice reteta laptele de vaca, intr-un mod sanatos. Cei cu alergie la lactoza stiu.
2. Faina de soia imbunatateste pastrare produselor de panificatie, a culorii si a coacerii.
3. Proteina de soia pastreaza amidonul si intareste repede alimentele (creme, sosuri).
4. Laptele de soia poate inlocui oule, adaugand lapte la o reteta se poate diminua nr, de oua.
5. absenta gustului in cazul uleiului de soia reprezeinta un avantaj deoarece permite evidentierea celorlaltor arome.
6. Branza Tofu poate fi aromatizata dupa gust.
7. Soia - aliment necesar in dieta hepaticilor.

Continutul a 100g soia:
proteine: 40g
grasimi vegetale: 20g 
lecitina: 2mg
calorii: 416kcal
colesterol: 0
magneziu:242mg
calciu: 260mg
vintamina e: 1.95mg
 vitamina B1: 0.87mg
fier: 15,7mg

Dupa cum am mentionat mai sus, majoritatea celor care folosesc produsele din soia o fac in timpul postului ca un inlocuitor al carnii si cauta sa-i dea gustul acesteia. Mai mult, am impresia ca si postul a devenit o moda. Probabil ca in curand, vor exista alimente care sa imite perfect gustul mancarurilor animale si astfel, orice va tine "post", daca se mai poate numi asa, bisericeste vorbind. Dar cine sunt eu comentez...?
Pana una alta, recomand cu caldura sa incercati, oricand, laptele de soia, tofu sau alte preparate pe baza de soia.

Informatii preluate dupa cartea "200 de retete vegetariene de post si divertisment', 

Culese de  Hegyi Árpád - Gedeon

Cronica unei seri ratate

Am primit vestea dupa amiaza. De fapt, fusesem invitata la colega noastra de ceva zile, dar am acceptat pentru ca nu mai aveam alt program. Am auzit ca vii si tu. Se putea sa lipseasca bomboana de pe coliva. Ca doar nu crezi ca ziceam de cireasa…
Adunarea in fata bucatelor mult asteptate s’a realizat. Mai ales in fata bauturilor, a fost mai de succes. Cateva jocuri de societate, apropouri subtile, perversitatea s’a declansat mai tarziu dupa scaldarea sangelui in alcool. Tu, la inceput cu privirea ta patrunzatoare, ai incercat sa impresionezi, mie mi se pare deja consumata. Dupa privire ti s’a dezlegat limba, ai vorbit mult si vai, te’ai simtit atat de integrat, asa de bine cu noi.  Prima oara chiar am fost impresionata de faptul ca tu cu noi te simti mai bine decat cu cercul tau. Dar acum imi pari, nici mai mult nici mai putin…un profitor.
Da…dupa ce am baut si eu era sa ma inec in ochii tai. De altfel, lipsiti de orice culoare interesanta, o forma de mai bine nu ar fi…dar exerciti o putere ciudata pe care trebuie sa invat sa o controlez si indepartez.
Evident eu m’am uitat, tu te’ai uitat, ca un vitel proaspat intarcat care se uita spre ugerul mamei cu jind dar dupa aia ridica trufas botul in sus si zambeste dulce “numai ma hranesc de la tine”.
Si ma uit, si ma uit degeaba. Se face tarziu, ma oftic, ma ametesc, tu esti deja beat. Colega ne invita sa ramanem peste noapte, intrevad speranta siiiiiii vine S. la mine, sa impartim caleasca pana acasa, caci stam in apropiere. Cum sa scap, sa ma eschivez, daca tu ramai, vreau si eu. Este o ocazie perfecta. Mai iau o gura, nu e bine ce fac, stiu, trebuie sa plec acasa, ah de ce am acceptat invitatia caci mi’am stricat seara, cum as fi putut sa cred,ah, daca nu te imbatai, poate iti aduceai aminte, poate mai… Dar eu nu mai vreau. Nu. Am plecat acasa. Si tu, de altfel, singur.
Da, asa ar fi fost, daca m’as fi dus. Cronica unei seri ratate.

Comparații

Esti previzibil precum ninsoarea, ma minti ca un rege, ma descosi ca o foarfeca, esti dulce precum Flamboyant-ul, visezi ca un batran, arati ca un zeu, saruti ca-n vis, visezi ca un tiran, ma uimesti ca un copil, taci ca un lac, ma bantui ca blestemul, razi ca un Soare, mirosi precum castanele, te ascunzi ca nimicul, ma disperi ca tine, te vreau ca mine!

Interpretare

Daca o femeie e suparata, trista sau are o dispozitie mai putin vesela este chestionata imediat despre motivul starii dar de cele mai multe ori este retoric! Am imaginea acelor persoane bagacioase care intreaba “dar ce ai?”, “de ce esti suparata?” si  uneori nu asteapta un raspuns ci pur si simplu presupun, daca nu vrei sa impartasesti, “sa-ti deschizi sufletul” incep sa-si dea cu presupusul si imaediat aduc in scena un factor “X” de sex masculin.
De ce o femeie trebuie sa fie suparata invariabil din cauza unui barbat? De ce ei trebuie sa fie centrul universului iar vietile noastre sa se invarta in jurul lor, sa punem pe seama lor bucurie si tristete? Ori ne pun altii in aceasta situatie ori…sunt atatea femei care, probabil urmarind un trend modern, ceva pluteste in aer, in mancare, clar, suntem influentate, manipulate psihologic sa avem un anumit comportament si sa reactionam intr-un anumit fel la impulsurile primite din partea barbatilor.
Suferiti si bucurati-va in felul vostru. Nu Cosmopolitan style…

Nu persoana iti lipseste ci visul in care te-a facut sa crezi.

Dragă cititorule,

Ne este dat sa cunoastem diversi oameni care isi lasa amprenta mai mult sau mai putin in viata noastra. Ti s-a intamplat vreodata ca o persoana care nu ajungi sa o iubesti totusi sa lase o urma atat de puternica în calea vietii tale incat nu intelegi ce este pentru tine?Indiferent de tipul relației... De exemplu daca este vorba de un barbat, iti poate da iluzia indragostirii. Ti-e dor, te gandesti la el, il doresti si totusi atunci cand esti cu el te trezesti folosindu-te de el intr-un mod sau altul, absorband informatie și nu numai.
Atunci cand nu mai este sub aceiasi forma in viata ta iti lipseste, uh, daca te-ai indragostit? Este momentul suferintei? Filmelor triste, dulciurilor mancate in exces, momentelor in care cazi intr-o melancolie blegoasa ?
Poate că nu, poate este acel caz în care îți lipsește mai mult decât o prezență fizică, niște atingeri sau niște cuvinte, îți lipsește speranța care ți-a dat-o și visul în care te-a făcut să crezi.

Scriind aceste cuvinte gandul mi s-a oprit la colega și prietena Irina.